Zâna social-liberal socialistă germană

În Berlin, Ibrahim stă liniștit, ghemuit pe vine și scuipă pe jos printr-o gaură dintre dinți.Dintr-o dată apare o zână și spune:
– Sunt zâna social-liberal socialistă germană! Am venit la tine, ca să-ți îndeplinesc trei dorințe!
– Uite, ce dinți am în gură! Vreau să-i am pe toți și reparați!
Nici n-a terminat bine Ibrahim să rostească aceste cuvinte, că imediat a fost promulgată legea privind tratamentul și protecția gratuită pentru străinii asistați social, și gura lui a început să strălucească, albă ca zăpada ,cu un zâmbet ca de Hollywood.
– Mi-e dor de cele patru neveste și cei cincisprezece copii, precum și de părinți, frați și surori, și de părinții, frații și surorile soțiilor mele! Vreau ca noi toți să locuim într-o vilă de lux și să avem o mulțime de bani!
Nu a terminat bine, că Ibrahim s-a pomenit într-o vila frumoasa. Pe masă era textul legii cu privire la reîntregirea familiei pentru străinii asistați social și multe chitanțe bancare cu informații despre beneficiile primite.
Casa era complet mobilată și utilată cu aparatura electrică necesară, în conformitate cu Legea privind ajutorul pentru achiziționarea de mobilier și aparate de uz casnic, acordat străinilor asistați social.
Fericit, Ibrahim aproape nu știe ce să mai ceară zânei la ultima dorință. Și a rugat-o:
– Vreau să fiu un german adevărat și nu numai de cetățenie. Vreau să fiu blond cu ochi albaștri și ca numele meu să fie Fritz Schulz!
Înainte de a termina de spus, toate au dispărut, iar el însuși s-a pomenit iar ghemuit și scuipând pe jos, printre dinții găuriți.
-Ce s-a întâmplat? – a întrebat-o el pe zână.
-Nu vă e rușine, domnule Schulz, să cerșiți de la stat! Trebuie să vă purtați singuri de grijă! Mergeți și căutați-vă un loc de muncă !

Americanu la fermă

Un american vrea să cumpere o fermă în Ardeal. Face turul fermei și, la sfîrșit vede stupii de albine.
– Nu mai cumpăr ferma că mi-e frica de albine.
– Hai dom’le că albinele sunt bune: fac miere, ceară și dau propolis.
– Nu, că mi-e frica de albine.
– Uite dom’le facem un pariu: te leg dezbrăcat de copacul ăsta și dacă te mușcă vreo albină pană mâine dimineața, iți dau ferma pe gratis.
Dimineața îl găsește palid, obosit, vlăguit.
– Ce-ai pățit, te-a mușcat vreo albină?
– Nu.
– Atunci ce?
– Bade, vițelul de acolo n-are mamă?

Cuiul

Vine un om la doctor cu un cui infipt in cap.
Doctorul:
– Dacă ai 100 euro, scot cuiul, te cos și ești ca nou!
– Nu am așa bani domnule doctor!
– Cu 50 euro, scot cuiul, te dau cu iod și va trece rana în timp.
– Nici așa bani n-am domnule doctor.
– Da ce ai mă omule?
– Păi eu sunt asigurat la casa de sănătate, domnule doctor!
– Bă băiatule, cu asigurarea, pot să îndoi cuiul, ca să nu te încurce când îți pui căciula!

Confucius rules!

O femeie se duce la Confucius :
– Mărite Înţelept, am şi eu o întrebare. De ce o femeie care face dragoste cu 10 bărbaţi este considerată o desfrânată, în timp ce un bărbat care se bucură de 10 femei este considerat un bărbat adevărat?
Înţeleptul Confucius îi răspunde:
– Vezi tu, copila mea. Un lacăt care este deschis de 10 chei, nu e un lacăt bun, în timp ce o cheie care deschide 10 lacăte, ce mai cheie este!

Cetăţenii Romei antice

Câţiva copii stăteau în faţa blocului, neştiind de-a ce să se mai joace.
La un moment dat unuia îi vine ideea:
– Hai să ne jucăm de-a cetăţenii Romei antice! Vreţi?
– Daaaa!…
– Bine, atunci eu sunt Cornel, adică Cornelius.
– Eu sunt Liviu, adică Livius.
– Eu sunt Aurelian, adică Aurelianus.
– Eu sunt Adrian , adică Adrianus.
– Eu sunt Ana şi nu-mi place deloc jocu-ăsta!

Cifra 7

În scrierea de tipar, cifra șapte arată astfel: 7.
Când o scriem însă de mână, o tăiem cu o linie orizontală.
V-ați întrebat vreodată de ce?
Se spune ca după ce Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe munte să-i dicteze cele zece porunci, acesta i-a adunat pe oameni să le vorbească despre ele.
Când a ajuns la a șaptea poruncă, „Să nu râvnești la nevasta aproapelui tău”, cei mai mulți dintre participanți au început sa strige:
– Tăiați șaptele, tăiați șaptele, tăiați șaptele!!!

Cele 10 porunci:

Dumnezeu coboară pe pământ să-și aleagă poporul.

Se duce la țigani:
„Vreți să fiți poporul ales?”
„Vrem, moșule”
„Dar trebuie să vă dau o poruncă…”
„Dă-ne-o, moșule”
„Sa nu mai furați.”
„Mersi, moșule, nu ne interesează”

Se duce la italieni:
„Vreți să fiți poporul ales?”
„Vrem.”
„Dar trebuie să vă dau o porunca…”
„Dă-ne-o.”
„Sa o lăsați mai moale cu femeile.”
„A, nu, mulțumim, nu ne mai interesează”

Se duce la evrei:
„Vreți să fiți poporul ales?”
„Da.”
„Dar trebuie sa va dau o poruncă…”
„Cât costă?”
„?!?!. Păi nu costă nimic….”
„Dă-ne 10.”

După al 21-lea copil

La orele de religie, Alinuţa de obicei dormea liniştită.
Într-o zi, profesorul o întreabă:
– Alinuţa, cine a creat cerul şi pământul?
Bulă, care stătea în spatele ei, ca să o trezească rapid, o înţeapă în fund cu un ac.
Alinuţa se trezeşte instant şi exclamă:
– Doamne Dumnezeule!
– Corect.
Alinuţa se culcă la loc.
După ceva vreme profesorul o întrebă din nou pe Alinuţa:
– Cine este Salvatorul şi Mântuitorul nostru al tuturor?
Bulă o înţeapă din nou, Alinuţa exclamă:
– Isuse Cristoase!
– Corect.
Iar adoarme, iar o întreabă profesorul:
– Ce a spus Eva lui Adam după ce a născut al 21-lea copil?
Bulă o înţeapă din nou, Alinuţa exclamă:
– DACĂ MAI BAGI ODATĂ CHESTIA AIA ÎN MINE ŢI-O SMULG ŞI ŢI-O BAG ÎN CUR!