Doctorul Ionescu s-a culcat cu una dintre pacientele lui și se simțea vinovat de multa vreme. Oricât de mult a încercat să uite aceasta întâmplare, nu reușea. Era mereu copleșit de sentimentul de vina și de trădare a jurământului profesional.
Din când în când auzea acea voce calma, din interiorul lui, care-i spunea:
„Nu te mai stresa. Nu ești primul medic care s-a culcat cu o pacienta și nu vei fi nici ultimul. Și ești burlac. Așa că asta este …”
Dar, invariabil, o altă voce îl readucea la realitate:
„Ionescule, nu uita însa că ești medic veterinar …”