Într-o bună zi, la poarta raiului, apare un tip foarte ofticat. Sfântu Petru îl ia de-o parte:
– Ce s-a întâmplat fiule, care este problema ?
– Păi, nu se poate asa ceva Domnule! Uită-te la mine, am 35 de ani, sunt sănătos, puternic, nu fumez, nu beau, nu sunt căsătorit… seara ma culc liniștit și dimineața mă trezesc mort, în ceruri? Trebuie să fie o greșeală!
– Mmmm, nu s-a mai întâmplat pana acum! Dar în fine, hai sa vedem. Cum zici că te cheamă fiule ?
– Manivelă, Grigore Manivelă…
– Și ce meserie ai avut ?
– Mecanic auto.
– Aha, gata, uite, am găsit fișa ta! Păi s-a lămurit fiule, aici scrie că ai murit de bătrânețe!
– De bătrânețe!? Cum de bătrânețe ?
– Pai da, că am însumat orele de manoperă din facturile tale, și a ieșit că ai peste 100 ani.

Wikipedia: – Eu știu totul !
Google: – Eu am de toate !
Facebook: – Eu știu pe toată lumea !
Internet: – Fără mine nu aveți valoare !
ENEL: – Serios ?

Doua tipe îmbrăcate super sexi se plimbau alene pe strada în puterea nopții. O patrulă de poliție le oprește și le legitimează. După verificarea actelor unul dintre polițiști o întreabă pe una dintre fete:
– Dar cu ce treaba în oraș la ora 3 dimineața ?
– Știți eu sunt Stewardesa și am cursa la ora 4 și a trebuit să plec către serviciu să pregătim cursa.
– Și dumneavoastră domnișoară ? întreabă polițistul pe cea de-a doua tipă.
– Și eu tot curvă sunt dar nu știu să vorbesc așa de frumos.

A fost o dată ca niciodată un prinț care într-o zi a întrebat-o pe o prea-frumoasa prințesă:
– Vrei să fii soția mea? Și ea a spus:
– Nuuu!
Și atunci prințul a trăit mulți și fericiți ani și poate mai trăiește și acum umblând la vânătoare și pescuit, hălăduind cu prietenii și bând multa bere, îmbătându-se de câte ori poftește, jucând table toată ziulica, lăsându-și hainele împrăștiate prin sufragerie, făcând amor cu toate vecinele și prietenele.

La piață, se apropie o femeie de o tejghea la care se vindeau chiloți pentru dame:
– Cât costă chiloții?
Vânzătorul, vorbind la telefon, îi arată 3 degete.
– Dar dacă iau mai mult de 100 de bucăți?
Vânzătorul arată 2 degete.
– Dar mai ieftin, nu se poate?
Vânzătorul ridică degetul din mijloc.

Un tip racolează o tipă. O plătește și intră într-o camera de motel unde,în timp ce tipul făcea dușul de rigoare, tipa constată cu stupoare că e în aceea perioadă a lunii…
-Ce mă fac? Am primit banii… tipul e chiar drăguț… aș vrea și eu… o să sting lumina… n-o să-și dea seama și când se va trezi eu voi fi demult plecată.
Zis și făcut. După o noapte furtunoasă, plină de sex, tipul se trezește și lângă el o baltă mare de sânge iar tipa nicăieri…
-Am omorât-o! își spune înnebunit și se duce să-și verifice pistolul, dar acesta avea toate gloanțele…
-Am tăiat-o cu cuțitul! gândește el.
Verifică în bucătărie cuțitul, acesta fără urme de sânge…
-Am tăiat-o cu lama!
Merge în baie, verifică aparatul de bărbierit… intact.
Când ridică capul și se vede în oglinda, striga:
-AM Mâncat-o!!!!

Pesimistul vede într-un tunel întunericul.
Optimistul vede lumina de la capătul lui.
Realistul vede luminile trenului care vine…

Mecanicul de locomotivă vede trei idioți pe șine.

„Soția mea insistă întotdeauna să o însoțesc la shopping. Din păcate, ei îi place să cotrobăie articol cu articol, pe când eu mă plictisesc repede.
Atunci îi spun că mă duc un minut la raionul de electronice (total inutil în opinia ei) și, eventual, ne întâlnim la casă sau în parcare. Însă ieri am primit acasă următoarea scrisoare de la Carrefour:
„Dragă doamnă Ionescu,
În ultimele șase luni soțul dvs. a produs perturbări grave în activitatea magazinului nostru. Nu mai putem tolera comportamentul său și ne vedem nevoiți să interzicem accesul amândurora în magazinele Carrefour.
Nemulțumirile noastre împotriva soțului dvs., dl. Ionescu, sunt enumerate mai jos și sunt susținute de înregistrările de pe camerele noastre video:
1. 15 februarie:
A luat de pe raft 24 de cutii de prezervative și le-a pus aleatoriu în coșurile de cumpărături ale altor clienți, profitând de neatenția acestora.
2.23 februarie
A pus să sune toate ceasurile deșteptătoare din raionul ‘Articole pentru casă’ la intervale de cinci minute.
3. 6 martie
A făcut pe podea o dâră de sos de tomate până în fața ușii de la toaleta femeilor.
4. 11 martie
I-a spus unei casiere, pe un ton oficial: ‘Cod galben în raionul legume. Du-te imediat acolo’. Asta a determinat-o pe angajata noastră să-și părăsească postul desemnat și, prin urmare, să primească o mustrare scrisă din parte supervizorului său, ceea ce a condus la o grevă organizată de sindicat ce a costat managementul companiei timp și bani.
5. 25 martie
A blocat o oră biroul de rate, solicitând deschiderea unui contract pentru o pungă de M&M.
6. 2 aprilie
A mutat semnul ‘Atenție! Podea udă!’ într-o zonă mochetată.
7. 12 aprilie
A montat un cort în raionul ‘Camping’ și a invitat copiii celorlalți cumpărători să-și aducă perne și pături de la raionul ‘Așternuturi’ ca să petreacă weekendul împreună, ofertă la care au răspuns pozitiv 22 de copii.
8. 26 aprilie
Când un angajat l-a întrebat dacă poate să îl ajute a început să plângă și să țipe ‘Oare de ce nu pot oamenii să mă lase pur și simplu în pace?’, determinând mai mulți cumpărători să sune imediat la 112 și sosirea a trei ambulanțe.
9. 2 iunie
A privit direct în obiectivul unei camere de luat vederi și a folosit-o drept oglindă în timp ce-și scobea nasul.
10. – 16 iunie
În timp ce cerceta o pușcă de vânătoare în raionul ‘Arme’ l-a întrebat pe vânzător unde poate găsi antidepresive.
11. 24 iunie
S-a deplasat prin magazin furișându-se pe după rafturi, în timp ce fredona suficient de tare încât să fie auzit tema din ‘Mission Impossible’.
12. 30 iunie
S-a ascuns printre hainele de pe un stand și, când alți cumpărători apăreau să vadă marfa, le striga ‘BAU!’
13. 6 august
A desfăcut toate cutiile de carioca și creioane colorate din raionul de papetărie, probând toate culorile albastre și rupându-le vârfurile, sub pretextul că nici una nu are nuanța perioadei albastre traversată de dânsul.
14. 19 august
Când s-a făcut un anunț la stația de amplificare a magazinului, s-a chircit pe podea în poziție fetală urlând ‘O, nu! Aud din nou acele voci!’
Și, pe 20 august, ultimul comportament inacceptabil, care ne-a determinat să vă interzicem accesul în Carrefour prin această scrisoare: a intrat într-o cabină de probă și, după un timp, a strigat foarte tare ‘Hei! Nu este hârtie igienică în cabina asta!’, provocând leșinul angajatei noastre de pe raion.”

Înainte de Anul Nou, la un șantier de construcții vine o comisie. Șeful de șantier le spune lucrătorilor:
– Orice s-ar întâmpla, reacționați în așa fel, de parcă așa trebuia să fie.
Vine comisia, privește, inspectează. Deodată cade un perete. Un muncitor, bucuros se uită la ceas:
– Zece și treizeci. Strict după grafic!

Relatarea unui român care trăiește în Occident
De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la țară. Bine, ai mei nu îl tăiau de Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavând răbdare și nici prea multe prin cămară să-l putem păsui până la Ignat.
După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin în fața casei încă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, până în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm împreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!
Când mi-am întrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Când le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cât cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănânc, de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l mănânci, așa, ca un barbar? Eh, când am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am început să le descriu în amănunt operațiunile specifice, insistând pe secționarea carotidei și colectarea sângelui într-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sângeretelui și mai ales a borândăului. N-am știut eu cum se zice în engleză la borândău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sânge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strânsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau când cu milă, când cu dezgust. Apoi, zic, pârlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.
Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atâta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mână, și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de înger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție.
Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cârnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le înfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital.”
Trăiască globalizarea!